Acest nivel indică un stil de viață în care predomină inactivitatea. Persoanele sedentare petrec mult timp stând, fie la birou, fie acasă, și efectuează minim de mișcare fizică. Activitățile zilnice nu includ exerciții fizice și implică foarte puțin sau deloc efort care să crească ritmul cardiac.
Nivelul de activitate fizică ușoară poate include activități zilnice care nu necesită efort semnificativ. Exemplele includ mersul pe jos la intensitate mică, treburile casnice ușoare (cum ar fi spălatul vaselor sau gătitul), și activități care presupun starea în picioare, dar care nu sunt solicitante.
Acest nivel include activități care cresc ritmul cardiac și pot face să transpiri, dar încă permit conversația. Exemplele includ mersul rapid, dansul moderat, grădinăritul activ (cum ar fi săpatul), mersul pe bicicletă la un ritm liniștit și alte activități similare.
Activitățile fizice intense sunt acelea care ridică semnificativ ritmul cardiac, cresc respirația și pot împiedica menținerea unei conversații lungi. Exemplele includ alergatul, înotul rapid, ciclismul rapid, sporturile competitive și exercițiile intense la sala de sport.
Acest nivel este cel mai exigent și include activități care solicită efort maxim. Exemplele pot include alergatul la sprint, antrenamentele de intensitate mare (HIIT), ridicarea greutăților la capacități maxime, și alte forme de exerciții care necesită efort fizic total.
Fiecare persoană este unică, iar nivelul de activitate fizică potrivit poate varia în funcție de vârstă, condiție fizică, și obiective personale de sănătate. Este important să alegi un nivel de activitate fizică care este sigur și plăcut pentru tine, și care poate fi menținut pe termen lung. Dacă ai incertitudini cu privire la nivelul tău de activitate fizică sau cum să începi un program de exerciții, este recomandat să consulți un specialist în fitness sau un medic.
Indicele de Masă Corporală (IMC), sau Body Mass Index (BMI) în engleză, este un indicator simplu folosit pentru a evalua proporția între greutatea unei persoane și înălțimea acesteia. Acesta oferă o imagine generală despre categoria de greutate în care se încadrează o persoană și este folosit frecvent în domeniul medical pentru a identifica potențialele riscuri de sănătate asociate cu greutatea corporală.
Această formulă implică împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii sale, exprimată în metri.
Valorile IMC sunt interpretate folosind următoarele intervale stabilite de organizații de sănătate:
Este important să menționăm că IMC-ul are anumite limitări. De exemplu, nu poate distinge între greutatea provenită din masă musculară și cea din grăsime corporală. De asemenea, nu este întotdeauna un indicator relevant pentru sportivi sau persoane cu o masă musculară foarte dezvoltată.
Dacă ești preocupat de greutatea ta sau IMC-ul tău, cel mai bine este să consulți un medic sau un nutriționist. Ei îți pot oferi recomandări personalizate bazate pe analiza IMC-ului tău, dar și pe alte aspecte importante ale sănătății tale.
Un indice de masă corporală (IMC) crescut, cunoscut și sub denumirea de supraponderalitate sau obezitate, poate avea implicații semnificative pentru sănătate, crescând riscul de a dezvolta diverse afecțiuni medicale. IMC-ul se calculează împărțind greutatea unei persoane în kilograme la pătratul înălțimii în metri (kg/m²). Un IMC între 25 și 29.9 indică supraponderalitate, în timp ce un IMC de 30 sau mai mare indică obezitate.
Iată câteva dintre cele mai frecvente afecțiuni asociate cu un IMC crescut:
Supraponderalitatea și obezitatea sunt factori de risc majori pentru boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială, boala coronariană și insuficiență cardiacă. Grăsimea acumulată, în special în zona abdominală, poate crește nivelul colesterolului rău (LDL) și al trigliceridelor, în timp ce scade nivelul colesterolului bun (HDL).
Obezitatea este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2. Rezistența la insulină, care este frecvent asociată cu acumularea de grăsime corporală, crește probabilitatea de a dezvolta această afecțiune.
IMC-ul crescut a fost legat de un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul endometrial, de sân (la femeile post-menopauză), de colon, de rinichi, de pancreas și de vezica biliară.
Obezitatea poate afecta funcția pulmonară, ducând la probleme respiratorii precum apneea obstructivă de somn și astmul. Grăsimea acumulată poate restricționa expansiunea plămânilor și poate crește nevoia de oxigen.
Greutatea excesivă pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, în special asupra celor care susțin greutatea corpului, cum ar fi genunchii și șoldurile. Acest lucru poate accelera uzura articulațiilor și poate duce la afecțiuni precum osteoartrita.
Obezitatea poate contribui la un spectru larg de probleme metabolice, inclusiv sindromul metabolic, o constelație de condiții care include hipertensiunea arterială, niveluri ridicate de zahăr în sânge, exces de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale de colesterol sau trigliceride.
Deși nu sunt strict fizice, problemele psihologice, inclusiv stima de sine scăzută, anxietatea și depresia, sunt frecvent asociate cu obezitatea. Aceste probleme pot fi atât cauze, cât și efecte ale greutății corporale crescute.
Obezitatea poate crește riscul de a dezvolta boli ale vezicii biliare, inclusiv calculi biliari și colecistită. De asemenea, poate contribui la refluxul gastroesofagian (GERD), care se manifestă prin arsurile la stomac, regurgitare acidă și disconfort după masă.
Steatoza hepatică non-alcoolică (ficat gras non-alcoolic) este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul persoanelor obeze, caracterizată prin acumularea de grăsime în ficat care poate evolua spre stadii mai grave, cum ar fi steatohepatita non-alcoolică, fibroză și chiar ciroză.
Obezitatea este un factor de risc major pentru apneea obstructivă de somn, o afecțiune în care căile respiratorii se blochează temporar în timpul somnului. Aceasta poate duce la somn fragmentat, scăderea calității somnului și oboseală diurnă.
Greutatea excesivă poate cauza și probleme dermatologice cum ar fi intertrigo (o iritație a pielii cauzată de frecare și umiditate), acanthosis nigricans (îngroșarea și închiderea la culoare a pielii în pliurile corpului), și alte infecții ale pielii.
La femei, obezitatea poate influența negativ fertilitatea, poate cauza sindromul ovarului polichistic (SOP) și poate complica sarcina cu riscuri cum ar fi diabetul gestațional, hipertensiunea indusă de sarcină și creșterea riscului de cezariană. La bărbați, obezitatea poate fi asociată cu scăderea testosteronului și probleme de fertilitate.
Greutatea corporală excesivă încarcă articulațiile portante, crescând riscul de deteriorare prematură și de dezvoltare a afecțiunilor cum ar fi artrita. De asemenea, poate limita mobilitatea și poate crește riscul de căzături și fracturi.
Obezitatea este adesea însoțită de stigmatizare și discriminare, care pot afecta starea emoțională și socială a unei persoane. Aceasta poate duce la izolare socială, depresie și scăderea stimei de sine.
Persoanele obeze sunt expuse unui risc crescut de complicații în timpul și după operații, inclusiv infecții, vindecare lentă a rănilor și probleme legate de anestezie.
Aceste efecte demonstrează importanța adoptării unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și activitate fizică regulată, pentru gestionarea eficientă a greutății și prevenirea afecțiunilor asociate. În plus, suportul psihologic și consultarea periodică a profesioniștilor din sănătate pot fi de un real ajutor în parcursul gestionării greutății.
Descoperă pe BeautyAddict.ro cele mai noi tendințe în frumusețe și stil, sfaturi de îngrijire personală și inspirație pentru femeia modernă.
E-mail: [email protected]
© Beautyaddict.ro. Toate drepturile rezervate.